Cât câștigi din dobândă, dacă investești 10.000 de lei în titluri de stat sau depozite bancare

Pe fondul inflației agresive, de două puncte procentuale, românilor li se recomandă să-și plaseze economiile în investiții care să aducă profituri și randamente ce să acopere ritmul de devalorizare al banilor. Cele mai populare metode prin care românii investesc rămân achiziționarea de titluri de stat și deschiderea de depozite bancare.

Care dintre aceste două opțiuni să fie mai profitabilă? Unde îți protejezi mai bine banii de devalorizare și de pe urma cărei alegeri de bucuri de un câștig mai mare?

În ce merită să investești banii? În dobânzi sau titluri de stat?

Ei bine, matematica nu minte și spune în felul următor: cel puțin la ora actuală, pare a fi mai profitabil să deschizi depozite bancare, decât să investești în titluri de stat.

Conform unei analize WallStreet.ro, dacă pui deoparte „suma de 10.000 de lei, cel mai bun depozit bancar aduce un câștig de 729 lei, în vreme ce titlurile de stat generează un câștig de 650 de lei”.

De reținut că, potrivit previziunilor economice, nici în perioada următoare nu va fi simplu pentru români să-și protejeze economiile. Rata anuală a inflației este în scădere, însă se menține în continuare la cote înalte.

Calculele recent efectuate de BNR arată că rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53 la sută în martie, la 10,64 la sută în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor prețurilor energiei și combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual în acest interval, conform așteptărilor, ajungând la 13,6 la sută în mai, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,6 la sută în luna mai, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în mai la 14,7 la sută și la 12,8 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotațiile unor mărfuri”, conform BNR.